CU GLADIE SI SCUT CONTRA TRIDENT SI PLASA

gladiatori 1

Tema propusa se refera la aspectele pe care partida de sah le poate lua in urma unor schimburi de piese diferentiate ca valoare sau caracteristici, insa, insumate de o parte si de cealalta, reprezentand, in general, o echivalenta materiala.

Aceasta forma evoluata de joc a devenit destul de frecventa, datorita acumularilor de cunostinte cu privire la valoarea relativa si comparativa a pieselor, precum si a celor de strategie si tactica. Daca un Cigorin si mai ales un Alehin, fin cunoscator al tuturor dimensiunilor sahului, ne-au furnizat astfel de exemple, putem afirma ca ele se situeaza, ca valoare si stil, in contemporaneitate.

Schimburile care duc la diversificarea fortelor se pot produce in urma unor secvente fortate sau combinatii, insa de multe ori, chiar prin acordul tacit al partenerilor, fiecare dintre ei contand sa obtina astfel un avantaj pozitional. Astfel de schimburi sugereaza o comparatie cu luptele de gladiatori: cu gladie si scut contra trident si plasa…

In sah, desfasurarea evenimentelor pe esicher se petrece in tacere si pare pasnica dar, pe ecranul invizibil al spiritului, unde au loc gandirea intensa, judecata, previziunea, calculul variantelor, reprezentarea pozitiilor, corespondentul lor este acela al unui mare efort volitiv si al unei tensiuni pline de dramatism, parte integranta a luptei si creatiei sahiste.

KASPAROV – BELIAVSKI

Meciul candidatilor, Moscova, 1982

Gambitul damei

In aceasta partida este ilustrata forta unei dame acttive in lupta cu trei figuri lipsite de colaborare.

1. d4  d5  2. c4  e6  3. Cc3  Cf6  4. c:d5  e:d5  5. Ng5  Ne7  6. e3  h6  7. Nh4  O-O  8. Nd3  b6  9. Cf3  Nb7  10. O-O  c5

Planul ales de Beliavski in aceasta partida s-a dovedit nesatisfacator, astfel ca intr-o partida urmatoare din turneul candidatilor a jucat  10… Ce4 si jocul a decurs mai echilibrat, cu rezultat egal.

11. Ce5  Cbd7  12. Nf5  C:e5  13. d:e5  Ce8  14. Ng3  Cc7  15. Dg4  De8  16. Nd7  Dd8  17. Tad1  h5  18. Dh3  h4  19. Nf4  Ng5  20. Nf5 g6  21. Ce4 !

Obliga schimbul pe f4 si albul va obtine o puternica presiune asupra pozitiei regelui, cu pretul unei figuri. Asemenea sacrificii se pot face cu usurinta, nu atat pe baza unor variante precis calculate, cat pe aceea a cunoasterii pozitiilor de acest gen.

21… N:f4  22. e:f4  g:f5  23. D:f5

kasparov-beliavski

In diagrama este evidenta amenintarea albului:  24. Cg5  si 25. Dh7 mat. Cum se poate apara negrul ?  La 23… f6  24. Dg4+  Rh8  25. e:f6  Dd7  26. Cg5  si apoi  27. f7, castigul albului este evident. De aceea mutarea negrului prin care inlatura acest cal artagos este practic fortata. punand insa la socoteala nebunul sacrificat de alb, schimburile care survin sunt de valoare aproximativ egala (dama si doi pioni contra turn, nebun si cal). Ramane de vazut daca negrul, cu cele trei figuri ale sale, va putea contracara pericolul pe care-l prefigureaza falanga mobila a pionilor  „e” si  „f”.

23… d:e4  24. Dg4+  Rh8  25. T:d8  Tf:d8  26. D:h4+  Rg8  27. De7  e3.

Calul din c7 este, pentru moment, aparat. La  28. D:c7  urmeaza foarte tare…  28… e2  29. Te1  Td1 ! cu castig.

28. Te1 !  e:f2+  29. R:f2  Td2+  30. Te2  T:e2+  31. R:e2  Na6+  32. Rf2  Ce6  33. f5  Cd4  34. e6  Tf8  

(34… f:e6  35. f6 !)  35. Dg5+  Rh8  36. e7  Te8  37. f6  Ce6  38. Dh5+  Rg8  si negrul cedeaza.

Kasparov a avut in vedere secventa spectaculoasa   39. Dg4+  Rh7  40. D:e6  f:e6  41. f7. Sacrificiu de dama pentru cal, pentru a renase din nou dama. Nu lipsita de interes este si varianta:  39. Dh4+  Rg8  40. Da4  si cele trei figuri disparate nu se pot apara intre ele decat permitand matul.

MARI CAMPIONI – Jose-Raul Capablanca

José-Raúl-Capablanca 1    Capablanca y Graupera José-Raul. Cuba: n  Havana 19.11.1888  –  d   New York 8.3.1942.  Functionar dipomatic.

Fiul unui plantator de zahar din Havana, invata sahul la 4 ani, iar la 13 ani devine cel mai tanar campion al Cubei din toate timpurile. In 1904, trimis la New York in vederea studiilor, se inscrie la  „Manhattan Chess Club” unde uluieste asistenta prin rapiditatea jocului sau si rezultatele constant superioare, obtinute atat in partidele directe cat si in simultane. In 1906 se inscrie la Universitatea Columbia, iar dupa doi ani renunta la studii in favoarea sahului, in care va face o cariera spectaculoasa. Rezultatele care-l aduc in prim-planul esichierului mondial sunt: incredibila victorie de meci asupra campionului S.U.A.  Fr. Marshall si celebra surclasare a marilor maestri ai lumii reuniti la Ti San Sebastian/ 1911. Urmeaza apoi  „marsul triumfal” din perioada 1912 – 1920, in care din cele 17 confruntari internationale castiga 7 turnee si tot atatea meciuri, justificand cu prisosinta pretentiile sale la lupta suprema. Meciul pentru titlul mondial, desfasurat in 1921 la Havana, constituie pentru genialul cubanez o simpla formalitate, adversarul sau acuzand o totala neacomodare cu clima tropicala a insulei. Victoria asupra lui Lasker, pe langa coroana de lauri, ii aduce si o primejdioasa infumurare fata de restul lumii sahiste, un rau sfatuitor, datorita atat caracterului sau complexat de un narcisism autocultivat cat si opiniei publice care il considera  „Champion of all Times”  si  „masina de jucat sah”. Si consecintele n-au intarziat sa apara: locul 2 la New York/1924 si al 3-lea la Moscova/1925. Dar cea mai aspra lectie a vietii o primeste in 1927 cand, invins de Alehin in legendara inclestare de la Buenos Aires, isi aminteste de amarul adevar formulat de Anderssen, dupa meciul pierdut la Morphy, ca: „nu poti pastra intacta indemanarea in sah daca o inchizi intr-o casta de cristal”.

Spre deosebire de toti ceilalti CM studia foarte putin, jucand in concursuri mai mult pe baza intuitiei sale, cu adevarat geniale, deoarece ajunsese la iluzia ca stie totul despre sah si nu mai este nevoie, citez:  „sa-si framante creierii ” inutil.

Capablanca simultan

Trezit la realitate, revine la munca de  „laborator”, obtinand noi succese de mare prestigiu in marile turnee, dintre care se cuvine sa mentionam: Berlin/1928  „Turneul elitei” in care Marshall se claseaza … pe ultimul loc, Moscova/1938 unde il invinge pe Botvinik cu 1 1/2 – 1/2 si Nottingham/1936 la care ocupa primul loc datorita unui Soneborn superior la Botvinik. Pe Alehin insa nu-l poate convinge sa-i acorde revansa promisa pentru un nou meci in care sa fie pus in joc titlul mondial, datorita animozitatii vadite care-i tinea la distanta pe acesti doi  „monstrii sacri” ai sahului. Aceasta infrangere morala, devenita o certitudine dupa turneul A.V.R.O. – Amsterdam/1938, are darul sa-i readuca dorinta pentru sahul de performanta, astfel ca dupa Olimpiada Buenos Aires/1939, unde demonstreaza inca o data uriasa sa forta de joc, realizand in finala cel mai bun rezultat la prima masa, la concurenta cu Alehin, se retrage din activitatea competitionala. Reantors in saloanele  „Manhattan Chess Club”-ului, de unde pornise in 1904, se stinge din viata in urma unei grave crize de hipertensiune pe cand asista la o partida de sah.  „In istoria sahului, scria Alehin, nu este si nu a fost nici un jucator atat de talentat ca marele Capablanca. Prin moartea lui s-a pierdut unul din cele mai stralucite genii ale sahului, pe care nimeni nu-l va ajunge vreodata”.

In cartile sale, scrise intre 1920-1935, stralucitul practician a stiut sa sintetizeze exemplar principiile de baza ale jocului, oferind cititorilor sai o viziune realista asupra sahului, indrumandu-le pasii cu o deosebita delicatete, cu convingerea ca lupta pe  „tabla cu 64 de patrate” este un excelent mijloc de delectare spirituala, indiferent de forta partenerilor.

Redam mai jos o partida ilustrativa pentru stilul si strategia de joc ale lui Capablanca, cu comentariile Elisabetei Polihroniade-Rusu.

Alb – Morrison

Negru – Capablanca

Partida Spaniola, New York/1918

1.e2-e4 e7-e5 2. Cg1-f3 Cb8-c6 3. Nf1-b5 d7-d6 4. Cb1-c3 Nc8-d7 5. d2-d4 e5:d4 6. Cf3:d4 g7-g6 7. Cd4-f3 Nf8-g7 8. Nc1-g5 Cg8-f6 9. Dd1-d2 h7-h6 !

Mutarea aceasta are un dublu scop: pe de-o parte impiedica aparitia nebunului alb la h6, iar pe de alta, in cazul retragerii la h4, negrul are la dispozitie g6-g5, incercand izolarea nebunului alb – ceea ce de fapt s-a si intamplat. Albul, in loc sa retraga nebunul la e3, chiar daca acesta nu este un loc prea bun pentru moment, l-a jucat la h4.

10. Ng5-h4 ?  O-O 11. O-O-O Tf8-e8 12. Th1-e1 g6-g5 !  13. Nh4-g3 Cf6-h5 14. Cc3-d5 a7-a6 !

Figurile albe sunt sistematic respinse.

15. Nb5-d3 Nd7-e6 16. c2-c3 a rezultat pozitia din diagrama de mai jos.

Morrison-CAPABLANCA izoarea figurior

Albul nu a intrevazut planul strategic al negrului, altfel ar fi retras nebunul de la b5 la f1, nu 15. Nd3. In pozitia din diagrama se poate vedea ca negrul profita de aceasta inecxactitate.

16… f7-f5 !    17. h2-h4  (loc pentru nebun, dar mai bine ar fi fost h2-h3)  17… f5-f4  18. h4:g5

O tentativa de contrajoc. Daca acum  18… f:g3, 19. g:h6 Ne5 20. Th1 N:d5 21. T:h5, si negrul se afla sub atac. Dar un maestru de subtilitatea lui Capablanca nu poate fi derutat atat de usor. Consecvent, el a jucat:

18… h6:g5  19. Te1-h1 Ne6-f7 !  20. Rc1-b1 Cc6-e5

Nici acum negrul nu se grabeste sa ia nebunul din g3, in obiectiv fiind izolarea lui. Mai important este sa schimbe piesele adverse in joc.

21. Cf3:e5 Te8:e5 22. Ng3-h2 Ch5-f6

Dupa schimbul calului din f3, negrul doreste sa inlature si calul din d5, care este cheia apararii albului. Centrul alb este puternic atacat si albul trebuie sa caute cu orice pret un contrajoc pentru intrarea in actiune a nebunului. Luarea calului din f6 ar aduce dama neagra in pozitie mai activa, in plus ar permite intrarea turnului, cu efect, pe flancul damei.

23. g2-g3 ! Cf6:e4 24. Nd3:e4 Tc5:e4 25. g3:f4 c7-c6 !  26. Cd5-e3 Dd8-a5  27. c3-c4  (Albul, fiind sub atac, cauta salvarea in formula de final ce rezulta dupa schimbul damelor)  27… Da5:d2  28. Td1:d2 g5:f4  29. Ce3-g4 Nf7-g6 30. Rb1-a1 Ta8-e8 31. a2-a3 Te4-e1+  32. Th1:e1 Te8:e1+  33. Ra1-a2 Ng6-f7 34. Ra2-b3 d6-d5 35. Nh2:f4 d5:c4+ 36. Rb3-b4 c4-c3 37. b2:c3 Te1-e4+ 38. c3-c4 Te4:c4+ 39. Rb4-a5 Tc4:f4 40. Td2-d8+ Rg8-h7  41. Td8-d7 Nf7-e6  si albul a cedat.

AVENTURILE SAHULUI – Tragicomicul voiaj al regelui negru

tragicomicul voiaj 1

In sala unuia din cele mai cunoscute cluburi de sah din Londra si-a facut aparitia, intr-una din zilele anului 1912, un barbat tanar, slab, sub 30 de ani, bine imbracat si care, era vizibil, nu se prea simtea in apele lui. Sosise in capitala britanica – venind de la Berlin – cu cateva ore mai inainte si prietenul care-l adusese la club il lasase dupa aceea singur. Tanarul nu cunostea limba engleza si privea tacut cand la o partida, cand la alta din cele jucate de membrii clubului.

La un moment dat, cineva l-a intrebat, prin semne, daca nu vrea sa joace o partida. Oaspetele a fost bucuros de invitatie si a acceptat-o. Intalnirea a fost scurta si dramatica si abia dupa ce l-a facut mat pe adversarul sau a aflat tanarul sosit din Germania ca l-a invins pe Sir George Thomas, campionul clubului, care avea sa devina mai tarziu campion al Marii Britanii. Infrangerea jucatorului lor numarul 1 a starnit senzatie in randurile membrilor clubului si partida a fost reluata si analizata mutare cu mutare. Atunci au aflat si sahistii londonezi ca musafirul lor era puternicul jucator berlinez Edward Lasker, transferat cu serviciul la o filiala britanica a unei companii electrice germane. Partida a fost reprodusa in diferite reviste de sah si campionul mondial de Emanuel Lasker, care a comentat-o, i-a dat numele  „Tragicomicul voiaj al regelui negru”. Iata aceasta partida:

Alb  –  Edward Lasker

Negru  – George Thomas

Apararea olandeza

1. d4 e6 2. Cf3 f5 3. Cc3 Cf6 4. Ng5 Ne7 5. N:f6 N:f6 6. e4 f:e4 7. C:e4 b6 8. Nd3 Nb7 9. Ce5 0-0 10. Dh5 De7

ED. LASKER - G. THOMAS

11. D:h7 + !! Un sacrificiu de dama care i-a luat prin surprindere atat pe George Thomas cat si pe spectatori. Mai ales ca Lasker a anuntat mat in opt mutari…  11… R:h7 12. C:f6+ Rh6 13. Ce5 – g4+ Rg5 14. h4+ Rf4 15. g3+ Rf3 16. Ne2+ Rg2 17. Th2+ Rg1 18. Rd2 mat !

Edward Lasker a luat parte dupa aceea la mai multe turnee organizate in Marea Britanie, castigand, intre altele, campionatul Londrei. Dupa izbucnirea primului razboi mondial, se parea ca Lasker, la fel ca alti germani pe care ostilitatile i-au prins in Anglia, va fi internat intr-un lagar. Sahul insa l-a salvat. O inalta oficialitate britanica, care asistase la partida jucata de Lasker in compania lui George Thomas, a intervenit pentru a i se permite sa plece in Statele Unite, cu conditia sa nu revina in Germania cat timp va dura razboiul si sa nu incite opinia publica americana impotriva Marii Britanii. Lasker a acceptat conditiile si a ajuns la New York dupa o calatorie plina de peripetii pe oceanul  „infestat”  cu submarine…