MARI CAMPIONI – Jose-Raul Capablanca

José-Raúl-Capablanca 1    Capablanca y Graupera José-Raul. Cuba: n  Havana 19.11.1888  –  d   New York 8.3.1942.  Functionar dipomatic.

Fiul unui plantator de zahar din Havana, invata sahul la 4 ani, iar la 13 ani devine cel mai tanar campion al Cubei din toate timpurile. In 1904, trimis la New York in vederea studiilor, se inscrie la  „Manhattan Chess Club” unde uluieste asistenta prin rapiditatea jocului sau si rezultatele constant superioare, obtinute atat in partidele directe cat si in simultane. In 1906 se inscrie la Universitatea Columbia, iar dupa doi ani renunta la studii in favoarea sahului, in care va face o cariera spectaculoasa. Rezultatele care-l aduc in prim-planul esichierului mondial sunt: incredibila victorie de meci asupra campionului S.U.A.  Fr. Marshall si celebra surclasare a marilor maestri ai lumii reuniti la Ti San Sebastian/ 1911. Urmeaza apoi  „marsul triumfal” din perioada 1912 – 1920, in care din cele 17 confruntari internationale castiga 7 turnee si tot atatea meciuri, justificand cu prisosinta pretentiile sale la lupta suprema. Meciul pentru titlul mondial, desfasurat in 1921 la Havana, constituie pentru genialul cubanez o simpla formalitate, adversarul sau acuzand o totala neacomodare cu clima tropicala a insulei. Victoria asupra lui Lasker, pe langa coroana de lauri, ii aduce si o primejdioasa infumurare fata de restul lumii sahiste, un rau sfatuitor, datorita atat caracterului sau complexat de un narcisism autocultivat cat si opiniei publice care il considera  „Champion of all Times”  si  „masina de jucat sah”. Si consecintele n-au intarziat sa apara: locul 2 la New York/1924 si al 3-lea la Moscova/1925. Dar cea mai aspra lectie a vietii o primeste in 1927 cand, invins de Alehin in legendara inclestare de la Buenos Aires, isi aminteste de amarul adevar formulat de Anderssen, dupa meciul pierdut la Morphy, ca: „nu poti pastra intacta indemanarea in sah daca o inchizi intr-o casta de cristal”.

Spre deosebire de toti ceilalti CM studia foarte putin, jucand in concursuri mai mult pe baza intuitiei sale, cu adevarat geniale, deoarece ajunsese la iluzia ca stie totul despre sah si nu mai este nevoie, citez:  „sa-si framante creierii ” inutil.

Capablanca simultan

Trezit la realitate, revine la munca de  „laborator”, obtinand noi succese de mare prestigiu in marile turnee, dintre care se cuvine sa mentionam: Berlin/1928  „Turneul elitei” in care Marshall se claseaza … pe ultimul loc, Moscova/1938 unde il invinge pe Botvinik cu 1 1/2 – 1/2 si Nottingham/1936 la care ocupa primul loc datorita unui Soneborn superior la Botvinik. Pe Alehin insa nu-l poate convinge sa-i acorde revansa promisa pentru un nou meci in care sa fie pus in joc titlul mondial, datorita animozitatii vadite care-i tinea la distanta pe acesti doi  „monstrii sacri” ai sahului. Aceasta infrangere morala, devenita o certitudine dupa turneul A.V.R.O. – Amsterdam/1938, are darul sa-i readuca dorinta pentru sahul de performanta, astfel ca dupa Olimpiada Buenos Aires/1939, unde demonstreaza inca o data uriasa sa forta de joc, realizand in finala cel mai bun rezultat la prima masa, la concurenta cu Alehin, se retrage din activitatea competitionala. Reantors in saloanele  „Manhattan Chess Club”-ului, de unde pornise in 1904, se stinge din viata in urma unei grave crize de hipertensiune pe cand asista la o partida de sah.  „In istoria sahului, scria Alehin, nu este si nu a fost nici un jucator atat de talentat ca marele Capablanca. Prin moartea lui s-a pierdut unul din cele mai stralucite genii ale sahului, pe care nimeni nu-l va ajunge vreodata”.

In cartile sale, scrise intre 1920-1935, stralucitul practician a stiut sa sintetizeze exemplar principiile de baza ale jocului, oferind cititorilor sai o viziune realista asupra sahului, indrumandu-le pasii cu o deosebita delicatete, cu convingerea ca lupta pe  „tabla cu 64 de patrate” este un excelent mijloc de delectare spirituala, indiferent de forta partenerilor.

Redam mai jos o partida ilustrativa pentru stilul si strategia de joc ale lui Capablanca, cu comentariile Elisabetei Polihroniade-Rusu.

Alb – Morrison

Negru – Capablanca

Partida Spaniola, New York/1918

1.e2-e4 e7-e5 2. Cg1-f3 Cb8-c6 3. Nf1-b5 d7-d6 4. Cb1-c3 Nc8-d7 5. d2-d4 e5:d4 6. Cf3:d4 g7-g6 7. Cd4-f3 Nf8-g7 8. Nc1-g5 Cg8-f6 9. Dd1-d2 h7-h6 !

Mutarea aceasta are un dublu scop: pe de-o parte impiedica aparitia nebunului alb la h6, iar pe de alta, in cazul retragerii la h4, negrul are la dispozitie g6-g5, incercand izolarea nebunului alb – ceea ce de fapt s-a si intamplat. Albul, in loc sa retraga nebunul la e3, chiar daca acesta nu este un loc prea bun pentru moment, l-a jucat la h4.

10. Ng5-h4 ?  O-O 11. O-O-O Tf8-e8 12. Th1-e1 g6-g5 !  13. Nh4-g3 Cf6-h5 14. Cc3-d5 a7-a6 !

Figurile albe sunt sistematic respinse.

15. Nb5-d3 Nd7-e6 16. c2-c3 a rezultat pozitia din diagrama de mai jos.

Morrison-CAPABLANCA izoarea figurior

Albul nu a intrevazut planul strategic al negrului, altfel ar fi retras nebunul de la b5 la f1, nu 15. Nd3. In pozitia din diagrama se poate vedea ca negrul profita de aceasta inecxactitate.

16… f7-f5 !    17. h2-h4  (loc pentru nebun, dar mai bine ar fi fost h2-h3)  17… f5-f4  18. h4:g5

O tentativa de contrajoc. Daca acum  18… f:g3, 19. g:h6 Ne5 20. Th1 N:d5 21. T:h5, si negrul se afla sub atac. Dar un maestru de subtilitatea lui Capablanca nu poate fi derutat atat de usor. Consecvent, el a jucat:

18… h6:g5  19. Te1-h1 Ne6-f7 !  20. Rc1-b1 Cc6-e5

Nici acum negrul nu se grabeste sa ia nebunul din g3, in obiectiv fiind izolarea lui. Mai important este sa schimbe piesele adverse in joc.

21. Cf3:e5 Te8:e5 22. Ng3-h2 Ch5-f6

Dupa schimbul calului din f3, negrul doreste sa inlature si calul din d5, care este cheia apararii albului. Centrul alb este puternic atacat si albul trebuie sa caute cu orice pret un contrajoc pentru intrarea in actiune a nebunului. Luarea calului din f6 ar aduce dama neagra in pozitie mai activa, in plus ar permite intrarea turnului, cu efect, pe flancul damei.

23. g2-g3 ! Cf6:e4 24. Nd3:e4 Tc5:e4 25. g3:f4 c7-c6 !  26. Cd5-e3 Dd8-a5  27. c3-c4  (Albul, fiind sub atac, cauta salvarea in formula de final ce rezulta dupa schimbul damelor)  27… Da5:d2  28. Td1:d2 g5:f4  29. Ce3-g4 Nf7-g6 30. Rb1-a1 Ta8-e8 31. a2-a3 Te4-e1+  32. Th1:e1 Te8:e1+  33. Ra1-a2 Ng6-f7 34. Ra2-b3 d6-d5 35. Nh2:f4 d5:c4+ 36. Rb3-b4 c4-c3 37. b2:c3 Te1-e4+ 38. c3-c4 Te4:c4+ 39. Rb4-a5 Tc4:f4 40. Td2-d8+ Rg8-h7  41. Td8-d7 Nf7-e6  si albul a cedat.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s